„Muzica a venit în viața mea atunci când am renăscut. Am îndrăznit să-mi iau ca toiag de drum cântecul popular, pe care îl consider cea mai frumoasă omagiere a sufletului și cel mai blând și devotat prieten. Muzica mea este respirația sufletului meu.” Hristos a înviat, Paula Hriscu!
Paula Hriscu: Adevărat a înviat!
George Grigoriu: Mă bucur că suntem astăzi împreună. Nu am început întâmplător cu acest gând al tău; în el, vorbești de renaștere, iar astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Învierea lui Hristos. În acest dialog de suflet, aș vrea să descoperim cine se află în spatele frumoasei povești și te-aș ruga să începi să-i depeni firul dinainte de acea zi de Crăciun, când ai ajuns pe un pat de spital și ai renăscut pe masa de operație.
Paula Hriscu: Înainte de a renaște, făceam cu totul altceva, nu aveam nicio legătură cu muzica. Eram o tânără care credea în Dumnezeu, dar care avea și unele îndoieli. (Cred că oricui i se întâmplă asta.) Judecam cu ușurință, eram răzvrătită și mă întrebam adesea de ce mi se întâmplă numai mie unele lucruri. De pildă, la școală: mă supăram când luam o notă mică sau când mă certa un profesor și căutam tot timpul un vinovat.


