Mi-ar fi plăcut și mie să am un drum ușor,
Să merg prin câte cântă, și nu prin câte dor,
Dar aș fi fost atuncea un pai uscat și sec
Și primul prag de flăcări n-aș mai fi ajuns să-l trec.”
Paula Hriscu
Într-o lume ce alege tot mai des calea facilă, în detrimentul celei asumate, sărbătoarea Învierii vine mereu să ne reamintească faptul că Golgota, oricât ar fi de grea, are la capătul drumului Învierea. Poate că acesta este și tâlcul minunatelor versuri scrise de către poetul Traian Dorz, unul dintre marii mărturisitori ai temnițelor comuniste.
De la ultima întâlnire cu Paula Hriscu m-am tot gândit oare cu ce ne va mai bucura sufletul de sărbători. După apariția celebrei piese Ce folos?, anul trecut, de Paște, un cântec cu o profundă încărcătură spirituală, nu credeam că va avea forța de a reveni cu o melodie la fel de puternică. Este oarecum o regulă nescrisă în lumea artistică, de care și marii soliști se tem, aceea de a nu reuși să se impună cu două piese impactante, una după alta. Așa că, trebuie să recunosc, mi-a stârnit imediat atenția când am văzut anunțul acestei noi melodii intitulate Mi-ar fi plăcut.
Mărturisesc că, încă de la primele acorduri, chiar mi-a plăcut. M-au impresionat nu doar versurile, ci și linia melodică. Mi-au plăcut povestea videoclipului, dar și naturalețea interpretării. Așa s-a născut și gândul acestei noi întâlniri cu Paula Hriscu.
Îți mulțumesc, Paula, că suntem astăzi din nou împreună și că le dăm posibilitatea celor care ne privesc să aibă un nou motiv de bucurie. Împreună le putem spune „Hristos a înviat!”.


